investigatii

Accesati www.det.ro este un portal care iti va suscita interesul cu amanunte din spatiul detectivistic din Romania. 

                          SPIONAREA CONCURENTEI = PROFIT

 

        O metoda aproape legala de a pune mina pe secretele concurentei este participarea la procesul de privatizare a companiilor. Aproape fiecare anunt de privatizare a fost urmat de inscrieri peste inscrieri si de retrageri la fel de spectaculoase. Motivul: cumpararea caietului de sarcini asigura accesul in camera de date, adica la secretele companiei vindute. Sint cazuri in care o firma care are bani doar pentru caietul de sarcini participa la privatizari pentru datele confidentiale. Alta metoda de a obtine informatii secrete este aceea de a racola angajati de la firmele concurente. In caz contrar, se poate apela la turnatori, adica la angajatii care sint dispusi sa vinda secrete unei alte companii contra unei sume grase. Atunci cind scurgerea de informatii din cadrul unei companii este mijlocita de catre o persoana  cu care firma are semnat un contract  de confidentialitate, raspunderea este penala. Firme care au bani doar de caietul de sarcini participa la privatizari pentru datele confidentiale. Un serviciu de informatii isi propune oamenii in firme private. Oamenii concurentei sint angajati pentru secretele pe care le stiu. Unii sint prinsi. Altii sint intoxicati.

        Un razboi subteran se poarta in economia romaneasca. Firmele au secrete si nu le este teama sa si le fure reciproc. Metodele sint diverse, dar scopul este unul singur: sa bati concurenta nu doar cu armele tale, ci si cu ale ei.

Contraspionajul este bine platit

        Una dintre metodele de-a obtine informatii este cu tot cu angajatul care le detine. In ciuda legii si a contractelor de confidentialitate, accesul la informatiile secrete poate asigura un salariu mai bun pentru „recrut“.

        Directorul unei companii private de detectivi particulari ne-a declarat ca cele mai bine platite actiuni de urmarire sint cele care vizeaza spionajul industrial si supravegherea loialitatii angajatilor fata de companii. „Sint numeroase cazuri in care reprezentantii unei companii, care isi suspecteaza anumiti angajati ca vind informatii concurentei, vin la noi si ne roaga sa-i urmarim. Asemenea actiuni sint platite foarte bine. Am mai avut cazuri cind concurenta a trimis la o firma o «plosnita», adica si-au trimis ei un om la un interviu pentru un post pus la bataie de concurenta. Dupa ce omul a trecut interviul si a primit jobul, el a devenit spionul companiei. Aceasta este o practica noua care a intrat destul de recent si pe piata noastra”, spune directorul unei companii de detectivi.

Verificarea de cadre

        George Butunoiu, managing partner la compania de head-hunting Alexander Hughes, ne-a spus ca firmele romanesti sint foarte preocupate de a afla trecutul persoanelor pe care doresc sa le angajeze, temindu-se ca noii angajati sa nu fie cumva spioni ai unor companii concurente.

        „Stiu sigur ca sint multe firme care se tem de lucrul asta (spionajul economic – n.red), pentru ca noi ne lovim frecvent de astfel de cazuri. Atunci cind vor sa angajeze pe cineva, clientii nostri se tem ca persoana respectiva ar veni de fapt de la alta firma care l-ar pune sa spioneze ce se intimpla la ei in firma. De asta apeleaza la noi, pentru a le verifica trecutul si teama asta este generata de faptul ca, probabil, acest spionaj se practica”, spune Butunoiu. „Am gasit tot felul de lucruri ascunse, un inginer care era de fapt sofer de taxi si mai multi care au inselat alte firme” spune Butunoiu. „Acum zece ani, a venit cineva care cred ca era de la SRI si care voia sa propuna pe cineva la o firma”, a exemplificat Butunoiu.

Metode de intoxicare

        Exista firme care, in caz de incident de securitate, trec la identificarea persoanei si a modului in care aceasta a incalcat clauzele de confidentialitate privind secretele de serviciu, insa nu trec si la intreprinderea vreunei actiuni juridice impotriva acesteia. „Unele companii obisnuiesc sa profite de contactul invizibil realizat in felul acesta cu firma concurenta, iar prin intermediul respectivului canal sa provoace chiar intoxicarea acesteia”, a spus Gabriel Ionita, ofiter de securitate SoftWin. •

Spionaj la privatizare

O metoda aproape legala este participarea la procesul de privatizare a companiilor. In istoria privatizarii romanesti, aproape fiecare anunt a fost urmat de inscrieri peste inscrieri si de retrageri la fel de spectaculoase. Motivul: cumpararea caietului de sarcini asigura accesul in camera de date, adica la secretele companiei vindute.

Cel mai recent exemplu este privatizarea BCR. ABN AMRO s-a retras din cursa invocind un motiv ciudat. Surse apropiate procesului de vinzare a bancii romanesti spun ca banca olandeza n-a acceptat conditiile de confidentialitate impuse de statul roman. Concret, olandezii ar fi vrut sa trimita pentru analiza datelor financiare ale BCR o echipa de la sucursala bancii din Romania. Aceleasi surse ne-au confirmat ca si alte nume grele ramase in competitia pentru privatizarea bancii romanesti nu intentioneaza, de fapt, sa cumpere.

                                           articol preluat - Cotidianul 30 aug.2005

Detectivii particulari vor sa fie angrenati in politica de securi tate nationala

A IONELA GHICA

Asociatia Nationala a Detectivilor Particulari din Romania (ANDPR) si-a exprimat intentia de a se implica si a sustine politica de securitate nationala a tarii. Asta pentru ca, prin natura meseriei lor, detectivii particulari au acces la unele informatii de interes national, in acest fel ei putand furniza informatii utile. In acest context, ANDPR intentioneaza sa incheie o serie de protocoale de colaborare cu mai multe institutii publice angrenate in aceasta lupta, a declarat, pentru Mediafax, Maria Bumbaru, presedintele ANDPR. Printre institutiile vizate se numara Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul Finantelor Publice, precum si banci, firme de asigurari, societati IT si, nu in ultimul, rand mass-media. Bumbaru a sustinut ca doreste sa incheie un protocol si cu cel mai important serviciu specializat in lupta pentru siguranta nationala, Serviciul Roman de Informatii, in conditiile in care, spune presedintele ANDPR, exista detectivi particulari care au studii integrale sau specializa ri la diverse unitati de invatamant. "Statul ar trebui sa dea detectivilor acele puteri de acces mai repede, la colaborare, pentru a valorifica informatia si a o preda", a precizat Bumbaru, referindu-se la faptul ca specialistii care lucreaza ca detectivi particulari ar putea colecta si analiza informatii pe care apoi le-ar putea furniza autoritatilor competente. Mai ales ca peste 90% din detectivi sunt fosti ofiteri sau subofiteri de informatii care sunt in masura sa analizeze amenintarile la adresa sigurantei nationale, la care se adauga si posibilitatile materiale de care dispun firmele particulare, a adaugat Maria Bumbaru

                                

            La nivelul întregii pieţe, circa 30% din solicitări sunt de natură economică, la egalitate cu cererile privind domeniul privat al persoanei, precum cele legate de divorţuri, copii, infidelităţi. O cincime din clienţi vor dovezi pentru a fi folosite în instanţe sau revendicări de bunuri, în timp ce 10% din servicii sunt consultaţii. Restul sunt diverse alte cereri.

            În unele cazuri, între 60% şi 70% din solicitările adresate detectivilor particulari sunt legate de cercetarea partenerilor de afaceri sau a viitorilor angajaţi. O investigaţie de natură economică poate avea drept scop asigurarea protecţiei împotriva scurgerii de informaţii sau aflarea unor detalii privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane. Nici salariaţii unei companii care apelează la o firmă de investigaţii nu pot scăpa de „lupa“ detectivului, care poate afla detalii privind loialitatea sau moralitatea angajaţilor. 
            Cine are suspiciuni că angajaţii nu respectă întocmai programul stabilit şi vrea să ştie traseul acestora poate cere detectivilor supravegherea prin GPS, putându-se astfel afla, în orice moment, locaţia autovehiculului monitorizat. În acest caz, filajul este mai puţin riscant, dar şi mai ieftin. 
            Un alt tip de solicitare provine din partea firmelor din străinătate, în special din ţările în care a migrat forţă de muncă românească. Aceste companii cer verificări pentru angajaţii originari din România.
                                       

                                      Detectivul poate lucra pentru banci

        In occident, veniturile pe care le inregistreaza agentiile de detectivi pot ajunge la multe zerouri. In economiile occidentale, serviciile agentilor de profil sunt strans legate de mediul de afaceri. Astfel ca si in Romania, in Bucuresti, Timisoara, Cluj, Valcea, Craiova etc. societatiile comerciale apeleaza la serviciile detectivilor pentru verificarea cererilor de despagubire a posesorilor de asigurari medicale sau de bunuri (fraude in domeniul asigurarilor), verificare seriozitatii si a declaratiilor persoanelor jurudice pentru obtinerea unor imprumuturi bancare, sau identificarea debitorilor, sabilirea solvabilitatii lor si a bunurilor care urmeaza a fi executate pe cale judecatoreasca.